magyar  |  english  |   RSS Feed

Bibliotecă

BIBLIOTECĂ

Biblioteca ştiinţifică a instituţiei deţine colecţii muzeale de sine stătătoare, provenite din donaţiile comunităţilor locale, iar toate la un loc reprezintă un eşantion de trei secole şi jumătate de patrimoniu cultural, scris sau tipărit, din regiune.

1. Codice, acte de înnobilare, manuscrise

Încă de la înfiinţarea sa, în Colecţia Bibliotecii se găseau o serie de codice şi manuscrise maghiare, cum ar fi Codicele Vasady, Csereyné, Emília sau Apaffiné, din secolele XVI-XVIII, conţinând o gamă variată de texte (poezii din secolul al XVI-lea, tratate farmaceutice sau culinare, culegeri de cântece), care au fost prelucrate doar în parte şi s-au pierdut în timpul evacuării din 1944-45.

Singurul codice care s-a păstrat – cea mai valoroasă piesă de patrimoniu a Bibliotecii şi a Muzeului –, Codicele Apor este un breviar în limba maghiară, păstrat pe jumătate, care conţine o parte din Psaltirea, imnuri, rugăciuni şi ordinarii monastice.

Codicele – Psaltirea din volum păstrând o parte din cea mai veche traducere maghiară a Bibliei, adică din a patra operă literară în limba maghiară ca vechime – a fost redactat în jurul anului 1500, de călugăriţe premonstratense, şi a fost legat în jurul anului 1520, într-una dintre tipografiile de la Buda.

După ocuparea oraşului de către turci (1541), nu se cunoaşte exact soarta volumului, dar se presupune că a rămas aici în continuare. După recucerirea oraşului (1686), codicele a ajuns la Viena, de unde a fost adus de către Péter Apor (1676-1752) – al cărui nume îl poartă – în Ţinutul Secuiesc, în anul 1699. Codicele, care a fost donat Muzeului Naţional Secuiesc de către stră-strănepoata lui Péter Apor, a supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial, la Budapesta, unde a fost dus pentru realizarea unei ediţii facsimil. (Restaurarea volumului, luată în proiect la acea dată, a fost realizată abia în cursul anilor 2009-2010, de către Biblioteca Naţională Széchényi de la Budapesta.)

Descoperirea Codicelor Apor şi Csereyné, de către Vasady, a fost primul demers ştiinţific important al instituţiei nou fondate, în urma căruia aceasta a fost acceptată ca atare de către Academia de Ştiinţe a Ungariei, ale cărei publicaţii au început să ne parvină începând cu anul 1881.

Colecţia de acte de înnobilare, prelucrată de Dénes Cs. Bogáts, a fost pregătită pentru publicare în anul 1943, dar proiectul nu a putut fi realizat din cauza războiului. Manuscrisul dactilografiat al volumului s-a păstrat în parte în Colecţia Bogáts, dar actele de înnobilare au fost distruse în timpul evacuării, sau au fost transferate la Arhivele Statului, în 1961. În prezent, Colecţia cuprinde cinci acte de acest fel (datând din secolele XVI-XVII), emise de principii Transilvaniei şi de către Ferdinand al III-lea, regele Ungariei (1637-1657).

Din colecţia de manuscrise făceau parte exemplare de mare valoare, cum ar fi: prima copie a operei Metamorphosis Transylvaniae, a lui Péter Apor; manuscrisul original al primei opere a lui Péter Bod (1712-1769); manuscrisul tratatului Filius Posthumus, al lui József Benkő (1740-1814) etc. O parte dintre acestea au fost distruse în timpul evacuării, în prezent, Colecţia păstrând totuşi un număr mare de manuscrise, între care se găsesc jurnale, protocoale vizitaţionale, colecţii de psalmi sau tratate militare.

2. Cărţi

Fondul de carte veche a suferit, la rândul său, pierderi semnificative în cursul evacuării (de exemplu, a pierit şi singurul incunabul al colecţiei, un fragment de missale). Dintre cărţile din secolul al XVI-lea, au supravieţuit războiului doar circa 40 de exemplare. Dintre cele aproximativ 400 de volume din secolul al XVII-lea, 30 sunt în limba maghiară, printre care şi singurul exemplar al articolelor Dietei din anul 1633, tipărit în efemera tipografie a principilor Transilvaniei, de la Alba Iulia, condusă de Jakob Effmurdt de Legnica. Dintre miile de volume datând din secolul al XVIII-lea, circa 250 au fost clasificate, de către specialiştii Bibliotecii Naţionale Széchényi de la Budapesta, ca piese de colecţie de mare valoare.

Volumele, tipărite la Mănăstirea franciscană de la Şumuleu-Ciuc, reprezintă o mare valoare patrimonială, atât datorită paletei largi a tematicii (colecţia de legi Tripartitum, ediţie bilingvă latină-maghiară, broşura realizată cu ocazia sfinţirii capelei de la Lacul Sfânta Ana, caietul despre execuţia Mariei Antoaneta sau manuale din secolul al XIX-lea), cât şi a rolului jucat de tipografia de aici în istoria regiunii. Mănăstirea de la Şumuleu a fost avanpostul Contrareformei încă din secolul al XVI-lea, fiind strâns legată şi de editarea în timpul Revoluţiei de la 1848-49 a primei publicaţii periodice din Ciuc. Dealtfel, tot atunci a apărut la Târgu Secuiesc primul jurnal local şi a fost tipărită şi prima carte (un abecedar) din Treiscaune.

Majoritatea publicaţiilor perioadei timpurii sunt tratate cu caracter ecleziastic sau juridic, abia începând cu secolul al XVIII-lea se înmulţesc publicaţiile cu caracter practic (tratate agrare sau de dietetică) şi cele beletristice (literatură maghiară şi universală), ştiinţifice sau cele cu caracter enciclopedic.

Beletristica de limbă maghiară este reprezentată de întreaga paletă a genului (proză, poezie şi piese de teatru), cuprinzând publicaţii din secolul al XIX-lea, din perioada premergătoare Primului Război Mondial şi din cea interbelică.

Printre operele ştiinţifice în limba maghiară se găsesc exemplare rare, cum ar fi: volumul de biografii Magyar Athenás al lui Péter Bod (1766), primul tratat de geologie în limba maghiară, scris de mineralogul Ferenc Benkő (1745-1816), primul manual maghiar de chimie redactat de medicul şi chimistul Ferenc Nyulas (1758-1808), sau tratatul de matematică Tentamen, al lui Farkas Bolyai (1775-1856).

Alături de marile dicţionare ale secolului XIX, s-au păstrat şi o serie de publicaţii, prin studiul cărora se pot urmări tendinţele din demersul de reformare a limbii maghiare.

Colecţia de manuale este la rândul ei vastă şi diversă, printre ele, o lucrare de pionierat pentru epoca sa, cartea A Nevendék Nőnem (1833) a doctorului Pál Kovács (1808-1886), manual dedicat educării tinerelor domnişoare.

Dintre publicaţiile cu caracter statistic, trebuie menţionate listele de funcţionari, prin care era făcută evidenţa anuală a cadrelor ecleziastice, civile şi militare.

Colecţia cuprinde şi un număr mare de calendare, care fac parte din aşa-numita „literatură populară”, a căror importanţă constă şi în rolul lor de a populariza şi răspândi diverse cunoştinţe. Publicaţiile ieftine şi romanele poliţiste din perioada interbelică, care sunt parte integrantă a acestui tip de literatură, sunt prezente într-un număr relativ mare.

Un tip de publicaţie specifică perioadei interbelice este reprezentat de broşurile propagandistice, exemplarele din Colecţia bibliotecii acoperă întreaga paletă a ideologiilor vremii.

3. Gazete, reviste şi cotidiane în limba maghiară

Apariţia primelor publicaţii de acest tip datează de la sfârşitul secolului XVIII, după care editarea lor a evoluat paralel cu cea a cărţilor.

În colecţia Muzeului se regăsesc exemplare ale primelor gazete de limba maghiară, cum ar fi Magyar Hírmondó de la Bratislava (prima apariţie 1780), Magyar Kurír (prima apariţie 1786), Bétsi Magyar Merkurius (până la 1798) şi Magyar Musa (1787) de la Viena, Mindenes Gyűjtemény de la Komárom etc.

Primele periodice ştiinţifice, cu un conţinut variat, din Ungaria şi Transilvania (Tudományos Gyűjtemény, 1814-1841; A Magyar Tudós Társaság Évkönyvei din 1826; Erdélyi Múzeum, 1814-1818; suplimentele Erdélyi Múzeum din 1854; Anuarele Asociaţiei Muzeului Transilvănean, începând cu 1860 etc.) reprezintă fiecare mărturii despre stadiile organizării vieţii ştiinţifice, care va culmina cu seriile de periodice de după 1867. Aceste periodice ştiinţifice, uneori cu o continuitate neîntreruptă de peste 15 decenii, sunt instrumente de lucru indispensabile pentru orice bibliotecă sau instituţie de specialitate.

Gama periodicelor de beletristică şi de cultură este foarte largă, între ele găsindu-se, în egală măsură, gazetele apărute în perioada de pionierat a genului şi publicaţiile cele mai recente.

Colecţia gazetelor locale începe cu publicaţiile din perioada Revoluţiei de la 1848-49, care evoluează aproape neîntrerupt până în prezent, cu scurte perioade de întreruperi din cauza evenimentelor politice, schimbărilor de regim sau administrative (Székely Hírmondó – 1849; Nemere – 1874-1884; Székely Nemzet – 1883-1906; Székely Nép – 1906-1944; Népi Egység – 1945-1948; Megyei Tükör – 1968-1989; Háromszék – începând cu 1989).

4. Documente tipărite, diplome şi afişe

Colecţia de documente tipărite este reprezentată de discursuri funebre, poezii ocazionale, pamflete, circulare, mandate de arestare, necrologuri, invitaţii, cărţi de vizită, cărţi poştale simple şi ilustrate, hârtii pentru corespondenţă cu anteturi sau blazoane, formulare tip etc.

Ordonanţele autorităţilor, semnate de persoane sus-puse, sunt destul de consistent reprezentate. Printre acestea, trebuie menţionate articolele Dietei de la 1633, pamfletul de răspuns al comisiei din Viena la solicitările răsculaţilor conduşi de Francisc Rákóczi al II-lea, din anul 1706, circulara de arestare emisă pe numele lui Horea, Cloşca şi Crişan, Proclamaţiile din anii 1848 şi 1849 ale generalului Józef Bem etc.

Colecţia de mai multe mii de necrologuri reprezintă o bază de date esenţială pentru orice studiu genealogic.

Majoritatea diplomelor aflate în Colecţia bibliotecii au fost emise la ocazii festive şi au fost acordate unor personalităţi sau membri ai diferitelor organizaţii, fiind mărturii ale istoriei asociaţiilor civile de la sfârşitul secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX. Colecţia cuprinde o serie de diplome unicat, desenate manual sau tipărite în condiţii excepţionale. Printre cele mai valoroase, trebuie menţionată diploma de cetăţean de onoare, tipărită şi colorată manual la Budapesta, la comanda oraşului Sfântu Gheorghe, pentru comitele József Potsa (1836-1903), sau diploma desenată şi colorată manual de către Károly Gulyás (1873-1948), custodele Bibliotecii Telekiana, cu ocazia sărbătoririi semicentenarului de la fondarea Muzeului Naţional Secuiesc, în anul 1929.

Colecţia de afişe cuprinde mărturii despre viaţa culturală a organizaţiilor de care aparţin, inclusiv despre viaţa culturală a Muzeului. Cea mai completă colecţie este cea cu afişe de teatru (respectiv programe, anecdote etc.), prin care se poate urmări viaţa teatrală maghiară încă de la sfârşitul secolului XVIII. La bogăţia colecţiei de afişe au contribuit donaţiile voluntare, dar şi faptul că a existat o perioadă când instituţiile culturale aveau obligaţia de a preda câte un afiş Muzeului. Afişele publicitare şi politice, specifice primei jumătăţi a secolului XX, cuprind o gamă largă de reclame care atrag atenţia asupra diferitelor ramuri economice, respectiv asupra vieţii politice locale.

5. Colecţia cartografică

Hărţile desenate manual sau tipărite, din Colecţia bibliotecii, acoperă întreaga gamă specifică acestui tip de publicaţii, de la hărţile de perete la cele pe cărţi poştale, hărţi militare, cele din suplimentele ziarelor sau cele şcolare, hărţi normale, în relief sau tridimensionale, atlase etc.

Dintre hărţile desenate manual, mare valoare o au hărţile locale realizate în timpul unor hotărniciri sau ridicări topografice cadastrale. La categoria hărţilor tipărite, trebuie menţionat un exemplar deosebit de rar al hărţii Ungariei, din 1769, aparţinând lui Ignaz Müller. Este vorba de o hartă care, în acea epocă, a fost document clasificat la categoria secret de stat, astfel încât, chiar şi reprezentanţii superiori ai administraţiei locale aveau nevoie de autorizaţie specială pentru a o consulta. Hărţile realizate de Sámuel Mikoviny (1698-1750) în prima jumătate a secolului XVIII şi cele ale lui János Lipszky (1766-1826) şi Ferenc Karacs (1770-1838) în secolul XIX sunt şi ele piese de patrimoniu de mare valoare, aflate în Colecţia bibliotecii. Alături de hărţile cu caracter general, trebuie menţionate şi hărţile geologice care fac parte din ilustraţiile volumului A Székelyföld földtana (Geologia Ţinutului Secuiesc), publicat de Ferenc Herbich (1821-1887) în anul 1878.

Dintre multele atlase din Colecţie, trebuie scoase în evidenţă cele cinci volume ale monografiei Danubius Pannonico-Mysicus, din 1726, a lui Luigi Ferdinando Marsigli (1658-1730), în care, în volumul III, a apărut printre altele şi o hartă a erupţiilor de gaze otrăvitoare din masivul Harghita. Avem de asemenea cel mai vechi atlas astronomic, realizat pe baza observaţiilor cu telescopul (1742), respectiv atlasul Oskolai magyar új átlás, publicat la Debreţin în anul 1804, de către Ézsaiás Budai (1766-1841) – unul dintre cele mai vechi materiale didactice maghiare de acest gen.

6. Arhiva şi Colecţia de manuscrise ştiinţifice

Vechea arhivă ştiinţifică a Muzeului îşi are începuturile în anul 1875. Cu timpul, Biblioteca s-a îmbogăţit cu cărţile şi colecţiile proprii ale foştilor custozi ai Muzeului, printre care: Géza Nagy, Ferenc László, János Herepei, Dénes Bogáts, Samu Konsza, Zoltán Székely, Ádám Kónya. Merită amintite şi contribuţiile oamenilor de cultură care au colaborat de-a lungul timpului cu Muzeul, de pildă, Gábor Bálint Szentkatolnai, Károly Kós, Lajos Roediger, Ernő Balás, Gyula László, Paul Binder sau Zsombor Kádár.

7. Fototeca

Fototeca este o importantă bază de date pentru cercetarea istorică şi etnografică a regiunii, iar primele sale piese (negative pe sticlă) datează din deceniul nouă al secolului XIX. Ferenc Gödri (1890-1975), fiul legendarului primar, este cel ce a organizat Fototeca ca o colecţie separată, distinctă de colecţia de artă. Fondul Fototecii, completat cu fotografii preluate de la celelalte secţii, a fost prelucrat parţial şi publicat într-un Catalog, în deceniul opt al secolului XX, de către Pál Fóris, fotograful instituţiei.


17.11.2018
Asociaţia Micologică “László Kálmán” în colaborare cu Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe organizează “Ziua Ciupercii” în data de 17 noiembrie a.c.[ detalii ]
09.10.2018
Expoziție itinerantă, vernisaj în Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe[ detalii ]
27.09.2018 - 03.10.2018
26.06.2018
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie vacant.[ detalii ]
30.03.2018
Muzeul Național Secuiesc va fi închis în perioada 30 martie-2 aprilie 2018.[ detalii ]
28.02.2018
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, temporar vacant, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
26.10.2017
Muzeul de Științele Naturii din Ungaria vă propune o întoarcere în timp, în ultima glaciațiune din istoria Pamântului, recreată la Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe. [ detalii ]
28.09.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, vacante, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
03.05.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, vacante, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
14.04.2017
Muzeul Naţional Secuiesc va fi închis pe data de 16-17 aprilie 2017.[ detalii ]
14.03.2017
În data de 14 martie, orele 18.00 vă invităm la vernisajul expoziției itinerante de pictură Endre Szász organizat la Muzeul Național Secuiesc din Sf. Gheorghe. [ detalii ]
21.01.2017
Expoziţia de sculptură Ilés-Muszka Rudolf şi Vargha Mihály la Tg.Secuiesc[ detalii ]
18.01.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor contractuale de execuţie, vacante, la Secţia Istorie şi Arheologie[ részletek ]
23.06.2016
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiei contractuale de execuţie, vacantă, la Muzeul Naţional Secuiesc.[ detalii ]
16.06.2016
Cu titlul Colecționarul Szőcs Fülöp Károly, Muzeul Național Secuiesc deschide noua sa expoziție dintr-o valoroasă colecție particulară din Transilvania. [ detalii ]
23.05.2016
Cu titlul Zestrea și portul în zonele locuite de secui s-a redeschis expoziția de bază etnografică a Muzeului Național Secuiesc în sala din etajul doi, cu exponate și interioare nou realizate. [ detalii ]
01.02.2016
În secolele XVIII–XIX denumirea de haiduc era folosită și în cazul slujitorilor în uniformă care îndeplineau servicii la primării, la oficiul de comite sau lângă alți funcționari cu rang înalt.[ detalii ]
01.01.2016
Obiectele de incontestabilă valoare, pe care istoria tâmplăriei le consemnează drept adevărate opere de artă, sunt scaunele create de 'breasla tâmplarilor'.[ detalii ]
28.01.2016
Vernisajul expoziției-eveniment „Comorile României” va avea loc în data de 28 ianuarie 2016, începând cu ora 16:00, la Muzeul Național al Chinei din Beijing, Republica Populară Chineză. [ detalii ]
07.01.2016
Muzeul Naţional Secuiesc deschide Expoziţia comemorativă Fóris Pál - fotograful Muzeului Naţional Secuiesc, joi, 7 ianuarie 2016, ora 18.[ detalii ]
Redactor executiv: Vargha Mihály.
© Copyright: Muzeul Naţional Secuiesc, 2014.