magyar  |  english  |   RSS Feed


Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala

Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala îşi are începuturile în cercetările efectuate de etnograful Ferenc Pozsony, la începutul anilor 1980, la Zăbala şi împrejurimi. Ansamblul de piese etnografice s-a îmbogăţit continuu de-a lungul timpului şi cuprinde cahle din secolele XV-XIX, mobilier pictat şi obiecte de uz cotidian, iar toate acestea au fost depuse, din anul 1974, într-o casă cu arhitectură tradiţională, construită la începutul secolului. În deceniul următor, odată cu extinderea sferei de interes ştiinţific a cercetătorului, colecţia s-a îmbogăţit şi cu obiecte de port şi de uz de factură săsească, sau aparţinând ceangăilor din Ghimeş şi Moldova.

Colecţia de artă populară mixtă, rezultatul a patru decenii de cercetare ştiinţifică, a fost instituţionalizată în anul 2003 sub denumirea de Muzeul Etnografic Ceangăiesc. În anul următor, a luat fiinţă Asociaţia Pro Museum Zăbala, responsabilă cu administrarea imobilului şi a colecţiei. În cursul aceluiaşi an, Asociaţia a încheiat un contract de colaborare cu Muzeul Naţional Secuiesc, prin care Muzeul din Zăbala a devenit o Secţie externă a acestuia, funcţionând sub tutela sa profesională.

În ultimul deceniu, în cadrul Secţiei de la Zăbala a avut loc o intensă muncă de cercetare, de inventariere şi digitalizare a colecţiei, întreprinsă de către studenţii la etnografie din Cluj-Napoca şi din universităţi din Ungaria. De asemenea, instituţia a găzduit Conferinţa tinerilor cercetători şi muzeografi-etnografi din Ţinutul Secuiesc, organizată anual. În aşezământul cultural de la Zăbala, frecventat de 2-3 mii de vizitatori în fiecare an, au loc şi diverse prelegeri şi manifestări culturale, pe teme referitoare la civilizaţia ceangăilor, dar şi pe cele ce ţin de istoria, societatea şi tradiţiile locale.

1. Colecţia ceangăilor din Moldova

Din anul 1991, profesorii şi studenţii Catedrei Maghiare de Etnografie şi Antropologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu Asociaţia Etnografică „Kriza János” din Cluj-Napoca, au organizat cercetări de teren sistematice în comunităţile locuite de ceangăii din Moldova. În cele două decenii de cercetare, alături de colectarea informaţiilor cu privire la viaţa materială şi spirituală, a fost urmărit şi procesul de asimilare şi aculturare a comunităţilor, care apoi a fost supus atenţiei publice prin expoziţii şi publicaţii bine documentate, respectiv în cadrul unor conferinţe naţionale şi internaţionale.

În anul 2001, bazându-se pe bogata şi însemnata colecţie ceangăiască din Zăbala, Asociaţia Etnografică „Kriza János” a avut iniţiativa de a fonda un muzeu în localitate. În acest sens, a fost construită o clădire asemănătoare unei şuri, cu şase încăperi la parter şi galerie la etaj. Pe 14 decembrie 2003, în spaţiul acestei clădiri a fost vernisată, în prezenţa specialiştilor din ţară şi străinătate, Expoziţia Cultura tradiţională a ceangăilor din Moldova, realizată de profesorii şi studenţii Catedrei de Etnografie şi Antropologie.

În sala principală a clădirii este prezentată, prin fotografii şi hărţi, bogata cultură a ceramicii din satele locuite de ceangăii din Moldova, alături de produsele centrului de olari de la Oituz (jud. Bacău). La parter, vizitatorii pot face cunoştinţă cu o încăpere a locuinţei şi cu atelierul unei familii de olari din Oituz, respectiv cu ustensilele, tehnicile şi etapele prelucrării lutului.

Galeria de la etaj a fost dedicată vieţii ceangăilor din Moldova, prezentată detaliat, de la momentul naşterii până la moarte, cu riturile şi ritualurile specifice fiecărei etape. Exponatele vorbesc despre viaţa spirituală şi religioasă – reprezentată de cărţile de rugăciuni şi cântecele bisericeşti în limba maghiară, în manuscris sau tipărite, rozalii –, dar şi despre viaţa materială, ilustrată prin unelte, textile de casă, obiecte de port cotidian şi de sărbătoare, mobilier, instrumente muzicale specifice.

Obiectele provin din colecţia particulară a lui Ferenc Pozsony, care a fost îmbogăţită prin cercetările efectuate în deceniul trecut de către: Endre Atzél, Gergely Csoma, Mária Domokos, József Gazda, Imre Harangozó, Attila Hegyeli, Tinka Nyisztor, Mihály Perka, Margit Perka, Vilmos Tánczos, András Tötszegi, Tekla Tötszegi, Bogdan Turlui, Balázs Vörös, respectiv Gábor Vargyas şi nevasta acestuia.

Între timp, expoziţia a fost schimbată cu piesele interioarelor burgheze din Treiscaune, valorificând astfel bogata colecţie de acest gen a Muzeului. Instituţia dispune şi de o bază de date bibliografică, respectiv de o arhivă cu manuscrise, tipărituri, desene, fotografii şi filme documentare, care ilustrează viaţa comunităţilor de ceangăi.

2. Colecţia de istorie locală

În ultimele decenii ale secolului XX, Casa tradiţională de la Zăbala a devenit un atelier ştiinţific, colecţiile aflate aici fiind prelucrate şi catalogate de studenţii Catedrei Maghiare de Etnografie şi Antropologie, aflaţi în practică muzeologică, activitate în urma căreia expoziţiile de aici s-au îmbogăţit, devenind din ce în ce mai complexe.

O astfel de expoziţie, din Casa tradiţională, este şi cea dedicată istoriei locale, cu bogate mărturii despre viaţa materială şi spirituală din zonă, despre impactul unor evenimente de cotitură asupra comunităţii, asupra portului popular secuiesc şi românesc, a ustensilelor specifice economiei locale, respectiv asupra vieţii de zi cu zi. Expoziţia este completată de un interior tradiţional din localitate, mai precis, o cameră de oaspeţi.

Materialul istoric acoperă perioada dintre secolele XVIII şi XX, prin piese, documente, reproduceri şi fotografii referitoare la răscoala lui Ferenc Rákóczi, Revoluţia de la 1848-1849, perioada dualismului austro﷓ungar, cele două războaie mondiale, respectiv perioada postbelică. Cele mai multe materiale colecţionate sunt legate de evenimentele Revoluţiei de la 1848-1849, de familia de Habsburg din perioada dualistă, sau de Primul Război Mondial. Materialele provin de la familiile din Zăbala, aşadar, ele constituie şi o mărturie implicită despre modul cum oamenii locului au înţeles să păstreze şi să transmită mai departe dovezi despre istoria localităţii şi a comunităţii lor. Cea mai veche şi mai valoroasă parte a ansamblului este reprezentată de cele aproape o sută de cahle din secolele XV-XIX, colecţionate din Pava şi Zăbala. Alături de ele, la fel de importantă este şi colecţia de ceramică, formată din vase cu picior, ulcioare, căni şi oale – exemplare cu forme comune, dar şi ornamentale. Cea mai veche şi valoroasă piesă este din secolul XVII, o cană habană cu smalţ verde, prevăzută cu capac de cositor. Bogata colecţie cuprinde nu doar produse ale olarilor locali, ci şi piese ceramice fabricate în atelierele din Târgu Secuiesc, Braşov, Depresiunea Ciucului, Satu Nou, Corund, Cuşmed, Turda sau Zalău.

Foarte valoroase sunt şi piesele de mobilier şi lăzile tradiţionale pictate, din secolul XIX, respectiv cele realizate în stil secesionist, fabricate la Braşov sau Târgu Secuiesc, la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Acestea din urmă documentează transformările survenite în interioarele caselor de la cumpăna celor două secole, trecerea de la mobilierul tradiţional, la cel de factură urbană. Multe dintre ele formează ansambluri închise, făcând parte din mobilierul bucătăriei, sufrageriei sau dormitorului, din casele unor familii de gospodari de la începutul secolului XX.

În colecţie sunt prezente în număr mare uneltele şi ustensilele legate de activităţile agricole şi viaţa de zi cu zi. Piesele pot fi diferenţiate după criterii ce ţin de activităţile din jurul gospodăriei: cele legate de cultivarea şi prelucrarea plantelor fibroase, torsul, ţesutul, gătitul, respectiv culesul şi adunatul; cele ce ţin de alte munci agricole, aratul, semănatul, seceratul, cositul etc., respectiv de creşterea animalelor (oierit, prelucrarea produselor lactate) şi muncile forestiere. Marea majoritate a pieselor au fost realizate de meşteri (fierari, dulgheri, dogari, rotari sau tâmplari) locali, dar între ele se găsesc şi unelte fabricate în satele învecinate (Harale, Gheliţa, Chiuruş şi Zagon) sau provenite din ateliere urbane (Târgu Secuiesc).

Piesele portului popular local prezintă aceleaşi tendinţe de transformare, care pot fi surprinse şi în cazul mobilierului. Cu ajutorul pieselor vestimentare colecţionate, se poate urmări îndeaproape tendinţa de trecere la modernism, portul popular tradiţional fiind păstrat doar ca straie de sărbătoare, şi aceasta în special datorită insistenţelor în acest sens, din perioada interbelică, ale contesei Johanna Mikes şi ale intelectualilor din localitate. Multe dintre piesele vestimentare – cum ar fi straiele de lucru cenuşii, ţesute din lână, sau hainele negre „de biserică” ale bărbaţilor – se păstrează şi în prezent.

Alături de obiectele de port, în colecţie se găsesc şi numeroase ţesături, cuverturi, pături şi covoare.

3. Colecţia românească de la Zăbala

Viaţa comunităţii româneşti din Zăbala este bine reprezentată în colecţie. Până în a doua jumătate a secolului trecut, familiile româneşti din localitate s-au ocupat cu păstoritul montan, prin urmare, cercetările s-au îndreptat spre achiziţionarea ansamblului de piese specifice acestei ocupaţii. Piesele ilustrează modul de trai al românilor din Zăbala, din prima jumătate a secolului XX. Astfel, au intrat în colecţie ustensile legate de viaţa de păstor şi de prelucrarea laptelui, piese din mobilierul unei bucătării şi ale unei camere de oaspeţi, obiecte de uz casnic, ţesături, obiecte de cult (în special icoane), dar şi piese legate de portul de sărbătoare al unei familii româneşti. Aspectele din viaţa românilor sunt documentate şi prin fotografii şi filme documentare.

4. Colecţia săsească

Colecţia săsească a Secţiei este compusă din piese vestimentare tradiţionale de sărbătoare, textile utilizate în locuinţe, piese de mobilier şi ceramică. Cu ajutorul lor, pot fi urmărite transformările culturale şi cele din modul de viaţă săsesc (azi, dispărut complet), din cursul secolelor XIX-XX. Colecţia este completată de un bogat material fotografic şi de filme documentare.

5. Colecţia dedicată ţiganilor din Treiscaune

Această colecţie cuprinde obiecte legate de viaţa şi ocupaţiile ţiganilor din Zăbala: culesul plantelor medicinale, al fructelor de pădure şi al ciupercilor comestibile; meşteşugurile tradiţionale – confecţionarea de linguri de lemn, ciururi, mături sau coşuri.
Documentarea colecţiei este completată prin fotografii şi filme.


17.11.2018
Asociaţia Micologică “László Kálmán” în colaborare cu Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe organizează “Ziua Ciupercii” în data de 17 noiembrie a.c.[ detalii ]
09.10.2018
Expoziție itinerantă, vernisaj în Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe[ detalii ]
27.09.2018 - 03.10.2018
26.06.2018
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie vacant.[ detalii ]
30.03.2018
Muzeul Național Secuiesc va fi închis în perioada 30 martie-2 aprilie 2018.[ detalii ]
28.02.2018
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, temporar vacant, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
26.10.2017
Muzeul de Științele Naturii din Ungaria vă propune o întoarcere în timp, în ultima glaciațiune din istoria Pamântului, recreată la Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe. [ detalii ]
28.09.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, vacante, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
03.05.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, vacante, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
14.04.2017
Muzeul Naţional Secuiesc va fi închis pe data de 16-17 aprilie 2017.[ detalii ]
14.03.2017
În data de 14 martie, orele 18.00 vă invităm la vernisajul expoziției itinerante de pictură Endre Szász organizat la Muzeul Național Secuiesc din Sf. Gheorghe. [ detalii ]
21.01.2017
Expoziţia de sculptură Ilés-Muszka Rudolf şi Vargha Mihály la Tg.Secuiesc[ detalii ]
18.01.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor contractuale de execuţie, vacante, la Secţia Istorie şi Arheologie[ részletek ]
23.06.2016
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiei contractuale de execuţie, vacantă, la Muzeul Naţional Secuiesc.[ detalii ]
16.06.2016
Cu titlul Colecționarul Szőcs Fülöp Károly, Muzeul Național Secuiesc deschide noua sa expoziție dintr-o valoroasă colecție particulară din Transilvania. [ detalii ]
23.05.2016
Cu titlul Zestrea și portul în zonele locuite de secui s-a redeschis expoziția de bază etnografică a Muzeului Național Secuiesc în sala din etajul doi, cu exponate și interioare nou realizate. [ detalii ]
01.02.2016
În secolele XVIII–XIX denumirea de haiduc era folosită și în cazul slujitorilor în uniformă care îndeplineau servicii la primării, la oficiul de comite sau lângă alți funcționari cu rang înalt.[ detalii ]
01.01.2016
Obiectele de incontestabilă valoare, pe care istoria tâmplăriei le consemnează drept adevărate opere de artă, sunt scaunele create de 'breasla tâmplarilor'.[ detalii ]
28.01.2016
Vernisajul expoziției-eveniment „Comorile României” va avea loc în data de 28 ianuarie 2016, începând cu ora 16:00, la Muzeul Național al Chinei din Beijing, Republica Populară Chineză. [ detalii ]
07.01.2016
Muzeul Naţional Secuiesc deschide Expoziţia comemorativă Fóris Pál - fotograful Muzeului Naţional Secuiesc, joi, 7 ianuarie 2016, ora 18.[ detalii ]
Redactor executiv: Vargha Mihály.
© Copyright: Muzeul Naţional Secuiesc, 2014.