magyar  |  english  |  

• home
• exponatul lunii
• 
• istoric
• colecţii
  • bibliotecă
  • ştiinţe ale naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • fototecă
• patrimoniu cultural
  • ştiinţele naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • bibliotecă
  • artă plastică
• filiale
  • Galeriile de artă 'Gyárfás Jenő' din Sfântu Gheorghe
  • Centrul Artistic Transilvănean din Sfântu Gheorghe
  • Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA din Sfântu Gheorghe
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” din Târgu Secuiesc
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala
  • Muzeul Depresiunii Baraolt din Baraoltt
• fundaţie
• colegi
• 
• expoziţii
  • Muzeul Naţional Secuiesc
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Galeriile de artă
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
• publicaţii
  • cărţi
  • cataloage
  • publicaţii digitale
• evenimente
• ştiri
• posturi vacante
• 
• administraţie
• 
• parteneri

Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” din Târgu Secuiesc

Meşteşuguri şi bresle

Cum se putea numi un muzeu născut din dorinţa comunităţii locale de a activa şi conserva continuu memoria despre breslele şi asociaţiile meşteşugăreşti care şi-au pus amprenta pe modul de viaţă al localnicilor şi pe fizionomia întregului oraş? Nu se putea numi decât Muzeul Breslelor, doar opt săli de la parterul clădirii găzduiau deja expoziţii care încercau să refacă istoria breslelor şi a asociaţiilor meşteşugăreşti, nu mai rămânea decât ca instituţia să-şi asume în mod explicit specificul şi să se legitimeze chiar prin numele unei tradiţii de care localnicii erau foarte mândri.

Multe din uneltele şi obiectele diferitelor meşteşuguri au fost donate Muzeului chiar de către urmaşii meşterilor care au fost implicaţi în procesul naşterii breslelor şi al asociaţiilor meşteşugăreşti. Era însă vorba de un material incomplet, două fiind cauzele deficienţelor de care sufereau colecţiile Muzeului : o mare parte a uneltelor erau puternic deteriorate, iar partea ce era bine întreţinută consta în unelte şi obiecte pe care meşterii încă le foloseau în atelierele lor şi nu se puteau despărţi de ceea ce le asigura existenţa. Motiv pentru care, specialiştii Muzeului Breslelor au încercat să-i completeze colecţiile cu exponate din fondul Muzeului Naţional Secuiesc.

Dintre cele unsprezece meserii care au dus la organizarea în bresle, doar pentru nouă s-a adunat suficient material pentru organizarea unei expoziţii. La intrare, pe dreapta, se află cinci săli destinate olarilor, cizmarilor, pantofarilor, tăbăcarilor, cojocarilor, fierarilor şi lăcătuşilor. Pe stânga, sunt trei săli, unde şi-au găsit loc diverse exponate, fiecare o poveste care trimite vizitatorul în vechile ateliere ale turtarilor, măcelarilor, pălărierilor, tâmplarilor şi croitorilor.

Istorie locală

Din lipsa altor mărturii, istoria locală, cu momentul său de răscruce, cel al revoluţiei din 1848-49, este refăcută în cea mai mare parte prin documente şi fotografii. Mergând pe firul acestor exponate, vizitatorul poate urmări istoria oraşului Târgu Secuiesc, începând cu anul 1407.

În expoziţia de istorie locală, sunt prezentate documente referitoare la acordarea rangului de oraş, a privilegiilor de bresle şi cele de târg, precum şi alte exponate care vorbesc de momentele importante din procesul de construcţie şi dezvoltare al oraşului.

Desigur, cel mai important eveniment din istoria locală – revoluţia maghiară din anul 1848-49, cu toate episoadele sale dramatice din lupta pentru libertate – ocupă un loc special în expoziţia permanentă a Muzeului, două din sălile sale fiind destinate evocării modului cum oraşul Tg. Secuiesc a trecut prin acest moment istoric. Din aceste săli, merită reţinute: colecţia cu arme de epocă; unul dintre portretele lui Gábor Áron, din galeria celor considerate autentice, şi un dulap, plus un birou confecţionate chiar de acest revoluţionar; copia fidelă după celebrele tunuri ale revoluţiei turnate în oraşul nostru, copie ce datează din 1971; patru busturi din ipsos, ale lui Kossuth Lajos, Turóczi Mozes, Bem József şi Petőfi Sándor – toate creaţii ale unui sculptor din Tg. Secuiesc, Vetró András.

Expozitii periodice de arte plastice

Muzeul din Tg. Secuiesc a găzduit de-a lungul celor patru decenii de existenţă în jur de 200 expoziţii, iar peste o sută de artişti şi-au expus şi promovat lucrările în spaţiile noastre. Din lucrările donate de artiştii cu care am colaborat s-a format o colecţie proprie de artă a Muzeului. Este vorba de colecţia de artă contemporană ce cuprinde 424 de lucrări.

Anual sunt organizate 8-l0 expoziţii. Unele dintre acestea au devenit tradiţionale, în sensul că în fiecare an publicul s-a obişnuit să vină la întâlnirea cu diverşi artişti sau cu diverse teme de dialog, cum sunt expoziţiile organizate în cinstea zilei de 15 martie, sau expoziţia elevilor din clasele de desen ale Liceului Nagy Mózes, sau expoziţia de închidere a Taberei internaţionale INCITATO.

Zsuzsi şi Andris în costume populare

O colecţie de costume populare miniaturale constituie subiectul unei expoziţii permanente celebre şi de mare succes în rândul vizitatorilor de toate vârstele. Costumaşele au fost confecţionate de copii maghiari din Transilvania, în anii 1970-71, în urma unui concurs lansat de revista Jóbarát.

Colectia aparţine aproape în întregime Muzeului Naţional Secuiesc, iar în posesia secţiei din Tg. Secuiesc a ajuns în anul 1974, când a fost transferată o primă parte, ca apoi, în 1995, să ajungă în Muzeul nostru toată colecţia.

Din vara lui 2001, din cele 349 exponate cu porturi populare miniaturale, pot fi vizitate 247 expuse în trei săli.

Colecţia pompierilor voluntari

În anul 1992, a ajuns în proprietatea Muzeului Breslelor şi colecţia cu echipamente ale pompierilor voluntari. Aceste exponate au contribuit considerabil la îmbogăţirea colecţiei de istorie locală a Muzeului.

Trăsurile pompiereşti de epocă pot fi vizitate în cadrul unei expoziţii în aer liber.